PÂINE

     Bună tuturor,

     Eu sunt David și vă prezint rețeta din această săptămână.

     Răsfoind caietul de rețete, mama a găsit o rețetă de chifle moi care promitea un rezultat delicios, așa că am decis împreună să o folosim pentru a face pâine. Nu mai știe mama de unde a luat rețeta. Dând o căutare pe net a găsit aici textul fix așa cum îl are ea în caiet, așa că, probabil de aici a copiat rețeta.

     Menționez că nu am respectat întocmai indicațiile.

      Ingrediente:

      500 grame faina

      350 ml. apa calduta

      1 pliculeț grame drojdie uscată

      1 lingura rasa de zahar

      1 lingurita de sare

      50 de ml. ulei

Am pus într-un castron faina amestecată cu sarea

Am adăugat 200 de ml. de apa din totalul de 350 de ml., am amestecat cu lingura si am lăsat deoparte

Intr-o cana, am frecat drojdia cu zahărul și  restul de 150ml apă

Am adăugat totul peste făina umezită, dar nu am vrut să frământ eu, pentru că nu mi-a plăcut să mă murdăresc cu aluatul lipicios. Mamei îi place să frământe, așa că a trecut ea la castron iar eu am făcut fotografiile.

Când aluatul s-a omogenizat, am adăugat uleiul, iar mama a continuat să frământe până s-a încorporat tot uleiul

Am acoperit uleiul cu folie alimentară și l-am lăsat la crescut (l-am pus în cuptor, împreună cu un vas cu apă fierbinte)

Când aluatul și-a dublat volumul și ne pregăteam să-l punem în tăvi, hop și Eliza să-și bage degetele în el. L-am studiat amândoi un timp, apoi l-am răsturnat pe masa iar Eliza a ajutat la formarea pâinilor.

Am făcut 2 pâini pe care le-am pus în tăvi de chec pe care le-am acoperit și le-am lăsat un pic la crescut până mama a pregătit cuptorul.

Tăvile le-am pus în cuptorul încălzit iar în partea inferioară mama a pus un vas cu apă fierbinte

Nu mai știu cât am lăsat pâinile să se coacă. Mama le-a scos abia după ce s-au rumenit un pic și au trecut testul cu scobitoarea.

Imediat am uns suprafața pâinilor cu apă caldă, apoi le-am acoperit cu un prosop și am așteptat să se răcească.

Când am mâncat prima felie mi-a părut rău că nu am făcut rețeta dublă. Este moale, gustoasă și consistentă.

Eliza nu a mai așteptat să feliem pâinea, a luat-o întreagă și a mâncat din ea, foarte încântată.

    De atunci, aceasta e rețeta pe care o folosim nu doar pentru pâîne, ci și pentru pizza, așa cum veți vedea într-una din rețetele viitoare.

Poftă bună!